Teoria Arhitecturii 3

OBIECTIVE DIDACTICE:

Cursul propune să completeze demersul început în primul an și să exploreze dintr-o altă perspectivă tema largă a ideilor si a modelelor locuinței contemporane. Studiul propune înțelegerea problemelor locuirii, descriind funcțiunile acesteia  deduse din nevoi si intelegând modelarea spațiului locuit prin specularea prezentei locurilor speciale din care acesta este format. La fel de importantă este înțelegerea și conștientizarea prezenței elementelor constitutive ale spațiului  locuinței și a modului în care acestea se compun. De asemenea, este prezentată relația biunivocă dintre spațiul privat și cel public, atât prin apropierea spațiului locuit cât și prin raportarea permanenată și conștientă a acestuia la contextul exterior – comunitar, urban, cu ajutorul relațiilor pe care cele două contexte sociale le stabilesc. 

Ca o concluzie, locuința trebuie concepută ca entitate complementară a unui context complex la care nu doar că trebuie să se raporteze ci, mai ales, trebuie să se constituie într-un element care îl îmbunătățește, păstrând regulile de formare acestuia și modul de funcționare.

TEACHING OBJECTIVES

The course proposes to complete the approach begun in the first year and to explore from a different perspective the broad theme of ideas and models of contemporary housing. The study proposes an understanding of the problems of dwelling, describing its functions deduced from needs and understanding the shaping of inhabited space by speculating the presence of the particular places from which it is formed. It is equally important to understand and be aware of the constituent elements of the living space and the way in which they are made up.  The biunivocal relationship between private and public space is also presented, both through the closeness of the inhabited space and its permanent and conscious relation to the external context – community, urban, with the help of the relations that the two social contexts establish.

In conclusion, the home must be seen as a complementary part of a complex context to which it not only has to relate, but above all must be an element that enhances it, while preserving the rules of its formation and the way it functions.