Studii directoare privind densificarea țesutului urban al municipiului Timișoara
Colectiv: Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav, Arh. Marius Stelian Găman, Arh. Ana-Maria Branea, Arh. Tudor Morar, Stud. Arh. Corina Gligor, Stud. Arh. Sînziana Sătmărean, Stud. Arh. Andreia Duminică, Stud. Arh. Marko Brașovan, Stud. Arh. Teodor Butnărescu, Prof. Dr. Arh. Smaranda Bica
Studiul privind densificarea ţesutului urban în municipiul Timişoara a fost elaborat în colectiv în etapa I şi apoi individual de către masteranţi pe unitatea spaţială delimitată. Acest studiu face parte dintr-un program mai amplu care se va desfășura pe 3 ani şi care are ca teme obiectivele Chartei de la Leipzig din 2007 de rezolvare a problemelor referitoare la excluziunile sociale, schimbările structurale, îmbătrânire populaţiei, schimbările climatice, mobilitatea urbană şi care cere să se pună capăt fenomenului de extindere a oraşelor. Întărirea puterii de impunere de iniţiative, de decizii de către locuitorii fiecărei unităţi spaţiale în problemele pri-vind folosința terenurilor, întreţinerea străzilor şi parcurilor, poliţia comunitară, școlarizarea, serviciilor comunitare, etc., a constituit tema principală a GCDDT (Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav, Arh. Ana-Maria Branea, Arh. Marius Stelian Găman, Arh. Tudor Morar ) care a condus acest proiect.
Noutatea acestui studiu a constituit-o delimitarea unităţii spaţiale de bază (USB). S-a pornit de la studiile lui Christopher Alexander care susţine că individualitatea nu poate fi respectată într-o comunitate mai mare de 10.000 locuitori. În caz contrar se produce ruperea legăturilor dintre guvernanţi şi cetăţeni, fenomen ce se produce cu mare intensitate azi în toate localităţile urbane româneşti. Prin aceasta guvernanţă locală se diversifică pe competenţe specifice de la nivelul municipal, de cartier, al unei unităţi spațiale de bază (USB) ce conţine între 5.000 şi 10.000 locuitori, al unităţii de vecinătate (UdV) care are cca 1.500 locuitori, al unui cvartal, case de scară comună de bloc, etc. Conform analizelor in USB-urile cu densităţi mici nu poate funcţiona o unitate de învăţământ – locul în jurul căreia se poate concentra o mare parte din viaţa socială a comunităţii, prin prezenţa terenurilor de sport, a sălii de sport sau a bazinului de înot, nu există scuaruri verzi sau parcuri.
O altă direcţie a studiului s-a concentrat pe analiza tipologiei europene de delimitare dintre spaţiul public şi cel privat care este prezent în Timişoara. Pentru păstrarea tipologiei central europene în Timişoara în care delimitarea dintre spaţiul pu-blic şi cel privat este clară s-a ajuns la regula de ocupare a parcelei care obligă la o distanţă de cel putin de 20m între faţadele posterioare ale imobilelor, la care se adaugă normele sanitare.
Pentru cele doua tipuri de locuire – individuală şi colectivă – a fost necesară întocmirea de norme diferite de comportament în construcţia rezidenţială printr-o delimitare mai fina a USB in 248 UdV. Studiul necesită o analiză spaţială şi mai fină, ce presupune împărţirea Unităţilor de Vecinătate (UV) in cvartale, rezultând 1089. Acest tip de unitate spaţială este importantă deoarece la acest nivel, cu acceptul locuitorilor cvartalului, se stabilesc reglementările urbanistice fine, ce presupun stabilirea taxelor asupra utilizării terenurilor şi controlul utilizării terenurilor. Aceasta analiză s-a făcut pe fiecare cvartal si imobil în parte, stabilindu-se reguli clare de comportament în construcţii care sa nu aducă atingere valorii imobiliare existente fără acordul majorităţii locuitorilor din zona studiată.
